







Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene
cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer























Introducere




             Sticle goale de suc si ulei, cutii de conserve, resturi de legume si fructe, haine vechi si incaltaminte rupta, fier vechi, frigidere ori televizoare stricate, carton si hartie, jucarii rupte, crengi si iar plastic, hartie si mizerii de tot felul, se astern strat dupa strat, in muntii de gunoaie din ce in ce mai inalti.
             Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi in magazine au provocat totodata si o crestere ingrijoratoare a cantitatii de deseuri menajere.Daca cineva ar avea curozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani, ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.Cu aceasta problema s-au confruntat si tari ca Germania si Anglia, care au consumat apoi multa energie si multi bani pentru ao rezolva.Deoarece nivelul de trai in Romania este mai scazut decat la ei, s-ar putea afirma ca inca nu i-am ajuns din urma privind volumul deseurilor.Tinand cont si de faptul ca la ei campanile de reducere a cantitatii de resturi menajere este inca la inceput si ca la noi se incearca deja constientizarea populatiei privind aceasta problema, avem sansa de a ne “trezi” inainte de a fi total inecati de gunoaie.
             Mai mult decat atat, lunile si anii urmatori vor aduce noi cheltuieli pentru familiile noastre, si este vorba de cheltuieli mari.Costurile pentru salubritate vor suferi o crestere importanta odata cu obligativitatea ca deseurile sa fie depozitate numai in rampe ecologice a caror intretinere necesita investitii financiare deosebite.Fiecaruia dintre noi ii va fi stabilit un pret pentru serviciul de salubritate in functie de cantitatea de gunoi predata. Totusi, exista o rezolvare convenabila pentru aceasta problema: daca vom fi mai atenti la ce aruncam, si vom produce gunoi mai putin, vom plati mai putin.
             Se pune intrebarea daca populatia brasoveana este constienta de poluarea datorata gunoaielor menajere, daca brasovenii sunt dispusi sa faca ceva in privinta acestui lucru.
             Pentru a raspunde acestei intrebari si altora de genul acesta si pentru ca pe zi ce trece gunoiul menajer devine o problema din ce in ce mai importanta pentru societatea in care traim, ne-am propus in aceasta lucrare sa studiem atitudinile, opiniile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.
             
             
             
             
             
             
             
             
             
             
             

Cap.1 Ipotezele si obiectivele cercetarii


1.1 Ipotezele cercetarii


             Pornind de la definirea problemei de cercetat putem formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmeaza a fi cercetate. Odata fixate aceste ipoteze putem transpune problema de marketing in obiective ale cercetarii.
             
             ( Majoritatea brasovenilor considera problema sortarii gunoiul menajer foarte importanta, in cadrul unei societati.
             ( Doar o parte din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.
             ( O parte a populatiei brasovene nu cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.
             ( Majoritatea populatiei Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
             ( Majoritatea populatiei brasovene nu stie ca peste putin timp sortarea gunoiului menajer va deveni  obligatorie.
             ( In Brasov exista persoane care considera ca nu au nici o obligatie individuala legata de sortarea gunoiului menajer.


1.2 Ipotezele statistice


             H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.
             H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.
             
H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta semnificativa asupra   activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.
H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.

H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.
H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.

H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul  menajer poate fi valorificat.
H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

1.3 Obiectivele cercetarii

Aspecte de baza
Intrebarile cercetatorului
Obiectivele cercetarii
1. Opinii ale populatiei brasovene in legatura cu oportunitatea sortarii gunoiului menajer.
1.Cum apreciaza brasovenii oportunitatea sortarii gunoiului menajer?
2. Isi sorteaza populatia brasovena gunoiul menajer?

1. Cunoasterea opiniilor brasovenilor in legatura cu sortarea gunoiului menajer.
2. Determinarea proportiei in care brasovenii isi sorteaza gunoiul menajer.
3. Identificarea motivelor pentru care unele persoane nu-si sorteaza gunoiul menajer.
2. Atitudinea brasovenilor fata de importanta sortarii gunoiului menajer.
1. In ce masura populatia brasoveana considera importanta sortarea gunoiului menajer
2. Care este atitudinea brasovenilor fata de poluarea datorata gunoaielor menajere?
1. Determinarea masurii in care brasovenii considera importanta sortarea gunoiului menajer
2. Cunoasterea atitudinii brasovenilor fata de poluarea datorata gunoaielor menajere.
3. Determinarea celor mai periculoase consecinte ale poluarii mediului datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
3. Interesul si implicarea brasovenilor in activitatea de sortare a gunoiului menajer.
1. In ce masura se implica brasovenii in activitatea de sortare a gunoiului menajer?
2.Valorifica brasovenii gunoiul menajer?
1. Cunoasterea modului in care brasovenii se implica in activitatea de sortare a gunoiului menajer.
2. Determinarea masurii in care brasovenii valorifica gunoiul menajer.
4. Caracterizarea populatiei.
1.In ce masura varsta, sexul, venitul, profesia influenteaza sortarea gunoiului menajer de catre populatia brasoveana?
1. Identificarea populatiei prin varsta, sex, profesie, venit si daca acestea influenteaza oportunitatea sortarii gunoiului menajer.
             


Cap. 2 Consideratii privind aspectele calitative ale investigatiei


2.1 Tipuri de investigatii calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasa.


             Cercetarea exploratorie reprezinta un studiu initial, cu nivele diferite de complexitate, menit sa clarifice, sa defineasca si sa identifice aspectele de baza ale unei probleme sau unei oportunitati de marketing.
                     Modelele de investigatii calitative posibile pentru tema “Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer” sunt : 
a) Anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti
b) Utilizarea datelor secundare
c) Studiile pilot
             
a) Anchetele exploratori in randul potentialilor subiecti
             Putem folosi “anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti care-si sorteaza gunoiul menajer”. Cu ajutorul acestora s-ar obtine date primare calitative referitoare la opiniile, atitudinile si intentiile  populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.Pentru aceasta se poate utiliza un chestionar care sa raspunda la aceste obiective ale cercetarii, datele respective urmand a fi culese de la un esantion de marime si reprezentativitate rezonabile.
b) Utilizarea datelor secundare
             Aceasta reprezinta o alta metoda operativa si economica de a obtine informatii utile menite sa clarifice diferite aspecte privind problema sortarii gunoiului menajer.Aceste informatii pot fi gasite in diferite reviste si carti, in publicatii, rapoarte, comunicari stiintifice etc.
c) Utilizarea studiilor pilot
             Se pot alege pentru tema de cercetare aleasa si studiile pilot, care sunt tehnici de cercetare exploratorie care presupun cercetari de teren, pe scara redusa, folosind esantioane de mici dimensiuni.Ele sunt generatoare de date primare, utilizate, in special, pentru analize calitative.Studiile pilot au la baza atat tehnici de comunicare directe, nestructurate, cat si tehnici indirecte, denumite tehnici proiective.In cadrul tehnicilor de comunicare directe, nestructurate, sau semistructurate se includ:
             a) ”discutiile neformale” – presupun obtinerea de catre cercetator a unor informatii utile despre sortarea gunoiului menajer, din discutii purtate cu prieteni, colegi, vecini.
             b) “metoda interviului de profunzime” – reprezinta o conversatie, un dialog, o comunicare nondirectiva care presupune formularea de catre cercetator a unui numar mare de intrebari care au rolul de a afla de la subiect, in detaliu, credintele si simtamintele sale in legatura cu tot ce se leaga de sortarea gunoiului menajer, cu scopul de a descoperi motivele de baza ale comportamentului sau.
             c) “metoda intreviului (orientat) de grup (sau focus group)” – presupune o discutie ampla cu un grup, relative omogen, compus din 6 – 10 persoane.E o forma de investigare semistructurata bazata pe un ghid si pe prestatia unui moderator.Durata de desfasurare: o jumatate de zi sau 3 -4 ore.Este necesar un spatiu special amenajat cu circuite audio-video.De regula participa si un observator.
             
             
2.2 Exemplificare concreta a unei metode de analiza calitativa avand in vedere tema aleasa.

Am ales pentru exemplificare interviul de profunzime semistructurat.

              Obiective propuse: 
* Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi sorteaza gunoiul menajer
* Aflarea motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si sorteze gunoiul menajer (unde este cazul)
* Identificarea materialelor din gunoiul menajer care sunt sortate cel mai des 
* Identificarea materialelor din gunoiul menajer considerate cele mai poluante
* Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi valorifica gunoiul menajer
* Identificarea materialelor din gunoiul menajer care au fost cel mai mult valorificate (daca este cazul)

              Ghid de abordare:
* discutie despre sortarea gunoiului menajer
* relatare a ultimei dati cand subiectul si-a sortat gunoiul menajer
* relatare a motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si sorteze gunoiul menajer
* discutie despre poluarea cu gunoaie menajere
* discutie despre valorificare gunoiului menajer
* relatare a ultimei dati cand subiectul si-a valorificat gunoiul menajer
             
             Temele vor fi aduse in discutie doar in cazul in care subiectul nu le abordeaza in cadrul expunerii sale spontane, sau nu le aprofundeaza.
             Marimea esantionului va fi de talie redusa si se va constitui din 10 persoane cu varsta peste 18 ani, care au un venit lunar permanent si indeplinesc conditiile necesare obtinerii unui credit, pentru o anumita perioada de timp. Cinci persoane vor fi selectate dintr-o zona “A” a Brasovului, iar celelalte cinci persoane dintr-o zona “B” a Brasovului. Aceste persoane vor fi alese aleator indiferent de sex.
             Esantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic.

             Modul de desfasurare a interviului
             Interviurile se vor desfasura pe strada, iar fiecare interviu va dura 5 –10 minute. Fiecare interviu ( dialog ) va fi inregistrat pe banda, retranscris, iar la sfarsit se va analiza continutul.
Cap.3 Proiectarea cercetarii


3.1 Tipul cercetarii si metoda de obtinere a datelor primare


             Cercetarea de marketing reprezinta un proces sistematic si obiectiv,  generator de informatii necesare adoptarii deciziilor de marketing .El presupune culegerea, investigarea si analiza informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizatiilor, oamenilor, locurilor si ideilor.Astfel cercetarii de marketing ii revine rolul de a identifica si evalua oportunitatile de marketing, de a analiza si alege pietele-obiectiv, de a fundamenta planificarea si realizarea mix-ului de marketing.
             Aceasta cercetare de marketing isi propune studierea ,,atitudinilor, opiniilor si intentiilor populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer”. Din  punctul de vedere al orientarii activitatii de cercetare, aceasta cercetare de marketing este o cercetare aplicativa de tip descriptiv care are in vedere activitatea de sortare a gunoiului menajer.
             Aceasta cercetare urmareste sa obtina informatii despre activitatea de sortare a gunoiului menajer: care este procentul de populatie la nivelul orasului Brasov care isi sorteaza gunoiul menajer; cati cunosc ca gunoiul menajer poate fi valorificat; cati sunt constienti de poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer si multe altele. La nivelul orasului Brasov dorim sa cunoastem ce segmente de populatie isi sorteaza gunoiul menajer si masura in care veniturile, ocupatia si virsta influenteaza aceasta activitate.
             Procesul obtinerii datelor primare are un caracter complex si se desfasoara in timp. Cea mai utilizata metoda de obtinere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmaresc sa descrie comportamentul, sa cunoasca motivele care stau la baza unor actiuni de marketing, sa afle opiniile si preferintele consumatorilor. Anchetele presupun existenta unui chestionar si a unui esantion reprezentativ pentru populatia avuta in vedere in cadrul cercetarii.
             Pentru elaborarea acestei lucrari s-au folosit anchetele ,,fata in fata” pentru a se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In acest sens operatorul a putut clarifica o serie de intrebari cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari privind aspectele avute in vedere, obtinindu-se astfel raspunsuri corecte.
             
             
             


             
             
             
             




3.2 Considera?ii privind elaborarea chestionarului


3.2.1. Tipuri de întrebari utilizate


             Conceperea chestionarului reprezint? o activitate de maxim? importan?? pentru orice cercetare de marketing bazat? pe o anchet? prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determin? rezultatele cercet?rii.
             Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercet?rii ?i con?ine 30 de intreb?ri. Predomin? întreb?rile închise, deoarece acestea îl pun pe subiect în situa?ia de a indica unul sau mai multe din r?spunsurile posibile propuse, r?spunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea ?i interpretarea datelor ob?inute se simplific?. Chestionarul con?ine atata întreb?ri cu alegere unic? cat ?i întrebari cu alegere multipl? .
             Dintre întreb?rile închise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16, 21.
             În cadrul chestionarului, întreb?rile 1, 5, 9, 11, 16 sunt întreb?ri filtru ?i întreb?rile 26, 27, 28, 29, 30 sunt de caracterizare.
             Pentru formulare întreb?rilor s-au ales cuvinte simple, u?or de în?eles, evitându-se întreb?rile care s? sugereze sau s? implice anumite r?spunsuri. Formularea întreb?rilor s-a f?cut intr-o manier? direct? pentru a u?ura r?spunsurile subiec?ilor ?i pentru a evita anumite interpret?ri gre?ite.


3.2.2. Ordinea de aranjare a întreb?rilor
           
           
             Chestionarul are o anumit? dinamic?, o anumit? ordine de dispunere a întreb?rilor.
             Ordinea de aranjare a întreb?rilor în cadrul chestionarului este foarte important?, deoarece ea influen?eaz? decizia subiec?ilor de a participa la desf??urarea anchetei ?i de a r?spunde la toate întreb?rile.
             Chestionarul incepe cu întreb?ri simple, întreb?ri generale, urmeaz? apoi întreb?rile care ating direct problematica cercet?rii ?i care intercaleaz? întreb?rile mai dificile care cer un timp mai mare de gândire cu întreb?ri mai u?oare.
             La sfâr?itul chestionarului au fost plasate întreb?ri de caracterizare a subiec?ilor, care s? permit? descrierea acestora în raport cu o serie de criterii precum: vârsta, nivelul de educatie, ocupatia, venitul, sexul.







3.2.3. Realizarea leg?turilor dintre întreb?ri

             



Î 1













Î 2









Î 3









Î 4









Î 5


Î 6



Î 8





I 7



Î 9


Î 10














Î 11








Î12












Î 13









Î 14









Î 15









Î 16







Î 17









Î 18









Î 19









Î 20









Î 21









Î 22









Î 23









Î 24









Î 25









Î 26














Î 27









Î 28









Î 29









Î 30


           

3.2.4. Tipuri de scale utilizate pentru fiecare întrebare

             Alegerea tipului de scal? folosit? in acest chestionar a fost inflien?at? de modul de cunoa?tere de c?tre subiec?i a problemei supus? cercet?rii-
             Pentru întreb?rile cuprinse în acest chestionar am utilizat urm?toarele tipuri de scale:
             ?Scale nominale pentru întreb?rile: 2; 6; 8; 10;12; 15; 18; 19; 26; 27; 28; 29;30.
             ?Scale nominale dihotomice: 1; 5; 9; 11; 16; 21.
             ?Scale ordinale: - 14.
                                         - diferen?ial? semantic?: 3; 7; 17; 22.
                                         - Stapel: 20
                                         - Likert: 24
             ?Scal? interval: 4; 13; 23; 25.
3.3 Considera?ii metodologice privind e?antionarea


3.3.1 Popula?ia cercetat? ?i m?rimea acesteia


             Foarte important? pentru determinarea e?antionului este stabilirea corect? a popula?iei statistice asupra c?reia se va realiza cercetarea, dac? e?antionul se dore?te a fi reprezentativ.
             ?inând cont de faptul c? pe cei care-?i sorteaz? gunoiul menajer nu-i putem categorisi ca fiind doar b?rba?i sau ca fiind numai persoane tinere, vom spune c? popula?ia cercetat? va fi popula?ia întregului Bra?ov in vârst? de peste 18 ani. M?rimea acesteia este de aprozimativ 300.000 locuitori.
             In definirea popula?iei am avut grij? s? evit?m fie tendin?a de a alege o popula?ie nejustificat de mare, fie tendin?a de a alege o popula?ie nejustificat de restrâns?.
             Din aceast? popula?ie cadru va fi ales un e?antion de la care vom ob?ine informa?iile primare.


3.3.2.  Stabilirea marimii esantionului


             Pentru determinatea m?rimii e?antionului în cazul unei e?antion?ri aleatoare, am considerat atât nivelul de prezicere al estim?rii (eroarea admis?) cât ?i intervalul de încredere.
             Am avut în vedere un nivel al erorii admise de ±3%, pentru un nivel de încredere de 95% c?ruia, conform tabelului distribu?iei z, îi corespunde valoarea 1,96.
             Deoarece nu beneficiez de informa?ii anterioare despre p (procentul celor care au r?spuns “Da”), acesta va fi de 50%.
           M?rimea e?antionului va fi:
             
unde    Z2- p?tratul coeficientului z corespunz?tor nivelului de încredere
            p- estimarea procentului în caz de succes
            q- estimarea procentului în caz de insucces
            E- nivelul erorii admise
Astfel:


             Din motive financiare cercetarea reala se va efectua pe un esantion de 50 de persoane.
             Eroarea va fi de:
            
            


3.3.3 Alegerea unit??ii de observare, de e?antionare ?i de analiz?


             Unitatea de e?antionare este reprezentata de un element sau un grup de elemente ce pot fi selectate pentru a forma e?antionul. Am ales ca unitate de e?antionare, individul (persoana).De la unit??ile e?antionului se ob?in informa?ii pe baza c?rora se vor trage concluziile valabile pentru întreaga popula?ie avut? în vedere.
           
           
3.3.4 Alegerea metodei de e?antionare

             
             Pentru tema aleasa, “Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer”, metoda de esantionare potrivita este esantionarea in trepte.
             Esantionarea in trepte presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte. O prima treapta pentru prezentul studiu o constituie selectarea cartierelor din orasul Brasov alese pentru a face parte din esantion. Acest lucru il voi realiza calculand 15% din numarul total de cartiere din orasul Brasov, care este de 12. Rezultatul obtinut este 1.8, ceea ce aproximativ inseamna alegerea a doua cartiere. Prin esantionarea aleatoare simpla, am ales cartierele Astra si Racadau. Urmatoarea treapta cuprinde 15% din numarul total de strazi din cele doua cartiere alese, Astra si Bartolomeu. In cartierul Astra exista 53 de strazi iar in cartierul Racadau, 75 strazi. Calculand procentul de 15% din numarul total de strazi din fiecare cartier in parte, am ajuns la urmatoarele rezultate : studiul meu trebuie sa cuprinda aproximativ 8 strazi din cartierul Astra si aproximativ 11 strazi din cartierul Racadau. Din motive de timp, financiare si pentru ca aceasta cercetare reprezinta un proiect realizat in cadrul Universitatii Transilvania, din numarul rezultat de 8 strazi, respectiv 11, din fiecare cartier pe care ar trebui sa le cercetez, voi alege prin esantionare aleatoare simpla o strada din fiecare cartier. In urma eantionarii aleatoare simple am ales din cartierul Astra strada Muncitorilor, iar din cartierul Bartolomeu, strada De Mijloc. 
              In continuare, de pe fiecare strada aleasa, din numarul total de imobile, am ales aleator unul. De pe strada Muncitorilor am ales blocul numarul B7, iar de pe strada De Mijloc am ales blocul numarul 8. 
              Am continuat cu esantionarea aleatoare simpla si in ceea ce priveste apartamentele selectate din blocurile mai sus mentionate. Din fiecare apartament, din numarul total de persoane, am chestionat o singura persoana cu varsta de peste 18 ani.
              Astfel, in urma imbinarii metodei de esantionare in  trepte cu metoda de esantionare aleatoare simpla se poate stabili esantionul reprezentativ pentru cercetarea avuta in vedere, care priveste atitudinile si opiniile populatiei Brasovului cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.
           
           
3.3.5. Asigurarea reprezentativitatii esantionului


         Reprezentativitatea esantionului este asigurata prin faptul ca fiecare persoana are aceeasi sansa ca si celelalte de a fi inclusa in esantion , elementele subiective ale favorizarii unor persoane in operatiile de selectionare fiind reduse la minimum , prin alegerea intimplatoare dupa principiul tragerii la sorti.
         O limit? a erorii admise de 3% ar fi asigurat mai bine reprezentativitatea e?antionului. Reducând e?antionul la 50 de persoane garantez astfel reprezentativitatea e?antionului cu o eroare ±13,85% ?i cu un nivel de încredere de 95%.
         Prin imbinarea metodei de esantionare in trepte cu metoda de esantionare aleatoare simpla, adaptate pentru prezentul studiu, din punct de vedere al structurii, reprezentativitatea esantionului este asigurata.


3.3.6. Planificarea activitatii de teren

         Din principalele metode de comunicare cu subiectii , am ales anchetele fata in fata care sunt mai compelexe , astfel pututindu-se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In timpul intervievarii , intrebarile au fost citite rar,clar, respectindu-se regulile privind modul de punere a intrebarilor. Putem spune ca subiectii au fost binevoitori f?cândule placere colaborarea in realizarea acestei cercetari. De asemenea au fost clarificate anumite intrebari cu un grad mai mare de complexitate , oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari  fara a le influenta insa opiniile.
           
           
           
3.3.7. Masuri preconizate menite sa conduca la reducerea erorii aleatoare si a erorilor sistematice


             Eroarea aleatoare se datoreaza variabilitatii sanselor de a face parte din esantion. Asemenea erori sunt de neinlaturat atita timp cit nu se recurge la marirea esantionului. Erorile aleatoare sunt de neinlaturat mai ales  atita timp cit avem un esantion relativ redus ,de 50 de persoane . Eroarea sistematica , in schimb , este generata de factori legati de imperfectiunea procesului de esantionare .Eroarea sistematica legata de raspuns se manifesta atunci cind unii subiecti dau raspunsuri care nu corespund cu realitate.Au putut apare  erori  de consimtamint (atunci cind respondentul raspunde ,,da” la orice intrebare ) precum si erori de reprezentare sociala ( cind subiectii au dorit crearea unei impresii favorabile pentru pastrarea prestigiului).

































Cap.4 Analiza si interpretarea datelor 
primare si secundare

Intrebarea 1:  Considerati ca, in prezent, populatia Brasovului acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer?






           In urma analizei datelor am observat ca 49 din totalul de 50 de persoane intervievate (adica 98% din total) considera ca populatia Brasovului nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer.




Intrebarea 2:  Care sunt cateva motive, pentru care credeti ca cetatenii nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer, in zilele noastre?
Group $V2  motive
     (Value tabulated = 1)

                                                 Pct of  Pct of
Dichotomy label                Name       Count  Responses  Cases

dezinteres                     V2.1          34     44.7     69.4
nu au timp                     V2.2           7      9.2     14.3
nu au mijloacele necesare      V2.3          31     40.8     63.3
altul                          V2.4           4      5.3      8.2
                                        -------    -----    -----
                       Total responses       76    100.0    155.1

1 missing cases;  49 valid cases


           Din analiza datelor de mai sus rezulta ca motivul principal pentru care nu se acorda importanta sortarii gunoiului menajer de catre populatia brasoveana este „dezinteresul” (68% din totalul de 50 de persoane intervievate), urmat indeaproape de „lipsa mijloacelor necesare” (62% din totalul de 50 de persoane intervievate). Pentru categoria „altul” au optat doar 8%(4 persoane) din totalul de 50 de persoane intervievate, acestea considerand „lipsa educatiei” un motiv pentru neacordarea de importanta sortarii gunoiului menajer.

Intrebarea 3:  Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema sortarii gunoiului menajer?





           In urma analizei datelor se observa ca majoritatea subiectilor (54%) considera „importanta” problema sortarii gunoiului menajer.
           
           

Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:


           Se observa ca odata cu cresterea varstei creste si importanta acordata sortarii gunoiului menajer. Astfel pentru variantele „foarte importanta” si „importanta” au optat doar 62,5% din cei intre 18-25 de ani spre deosebire de 100% din cei peste 55 de ani.

Intrebarea 4:  In ce masura cunoasteti in ce consta sortarea gunoiului menajer?




           Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezulta ca mai mult de jumatate din subiectii intervievati (56%) cunosc intr-o mare masura in ce consta sortarea gunoiului menajer.








Estimarea parametrilor populatiei:
- cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z ?/2 = ?1,96
Marimea esantionului: n = 50





Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de cunoastere al populatiei privind sortarea gunoiului menajer este cuprins intre [3.55 ; 4.01].


Intrebarea 5:  Va sortati gunoiul menajer?

           Din analiza datelor de mai sus rezulta ca majoritatea subiectilor intervievati (96%) nu-si sorteaza gunoiul menajer.
           Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:





           
           
           
           
           
           
           
Estimarea parametrilor populatiei:

- Punctuala
q = 1 – p = 1- 0.04 = 0.96
p = 4%
q = 96%


- Cu interval de incredere
Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z ?/2 = ?1,96
Marimea esantionului: n = 50



Cu o probabilitae de 95% garantez ca procentul celor ce isi sorteaza gunoiul menajer se situeaza in intervalul [1.429%; 9.429%].


Intrebarea 6:  Care este materialul din gunoiul menajer pe care il sortati cel mai des?


           Din analiza datelor de mai sus rezulta ca materialul cel mai des sortat de subiectii intervievati este hartia. 












Intrebarea 7:  In ce masura considerati ca actiunea dvs. de sortare a gunoiului menajer reduce nivelul de poluare?

           Din analiza datelor de mai sus rezulta ca subiectii care-si sorteaza gunoiul menajer (4% din totalul celor intervievati) considera ca actiunea lor reduce in foarte mare masura nivelul de poluare.

Intrebarea 8:  Care este motivul pentru care nu va sortati gunoiul menajer?




           Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca majoritatea subiectilor (54% din 50 de persoane) care nu-si sorteaza gunoiul menajer fac acest lucru din cauza ca nu au mijloacele necesare. Pe loc secund cu un procent de 22% dintr-un total de 50 de subiecti, se afla varianta „nu consider ca am vreo obligatie”.







Intrebarea 9:  In viitor intentionati sa va sortati gunoiul menajer?




           
           
           
           
           
           Din tabelul de mai sus rezulta ca numarul celor care nu-si vor sorta gunoiul menajer nici pe viitor (26 de persoane) este mai mare decat a acelora care vor face acest lucru (22 de persoane).
           Repartizam frecventele in functie de caracteristica venit:

           Observam ca cei mai multi din cei care intentioneaza sa-si sorteze gunoiul menajer pe viitor (13 persoane din 48 de respondenti) au venituri intre 4 si 6 milioane.

Intrebarea 10:  Care sunt motivele care v-au facut sa luati aceasta decizie? (de sortare a gunoiului menajer in viitor)
Group $V10  motive
     (Value tabulated = 1)

                                                         Pct of  Pct of
Dichotomy label                          Name   Count  Responses  Cases

campaniile de informare ale mass-mediei  V10.2     10     38.5     45.5
introducerea obligativitatii sortarii    V10.3     11     42.3     50.0
altul                                    V10.4      5     19.2     22.7
                                              -------    -----    -----
                                 Total responses   26    100.0    118.2

28 missing cases;  22 valid cases

           Din analiza datelor de mai sus rezulta ca motivul principal de luare a deciziei de sortare a gunoiul menajer in viitor este introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer, cu o frecventa de 22% din totalul de 50 de persoane. Pe loc secund, cu o frecventa de 20% din cei 50 de subiecti, se afla campaniile de informare intreprinse de mass-media.


Intrebarea 11:  Considerati ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului inconjurator?










Din datele de mai sus rezulta ca numarul celor care considera ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului (42, adica 84% din totalul celor 50 de persoane) este mai mare decat a celor care nu cred acest lucru (8, adica 16% din cei 50 de subiecti)

Intrebarea 12:  De ce credeti ca nesortarea gunoiului menajer nu polueaza mediul?

           
           
           
           
           
           
           
           
           Din analiza datelor de mai sus se observa ca din totalitatea de 8 raspunsuri valide acestea s-au impartit in mod egal intre primele 2 variante de raspuns: „materialele din gunoi nu sunt poluante si sunt biodegradabile”.



Intrebarea 13:  Cat de periculoasa considerati ca este poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer?







           Din analiza tabelelor observam ca scorul mediu este 4,17 ceea ce pe o scala de la 1 la 5 arata ca subiectii considera periculoasa poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer. Ponderea cea mai mare a subiectilor intervievati (36%) a optat pentru varianta „foarte periculoasa”.

Estimarea parametrilor populatiei:
- cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z ?/2 = ?1,96
Marimea esantionului: n = 50





Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de cunoastere al populatiei privind periculozitatea poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer este cuprins intre [3.23 ; 3.76].


Intrebarea 14:  Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale gunoiului menajer in functie de gradul de poluare pe care credeti ca le au.
Rasp.
1
2
3
4
5
Scor
Hartia
0
7
8
16
11
157
Plasticul
18
11
7
5
1
86
Sticla
10
14
6
5
7
111
Fierul
0
9
21
12
0
129
Substantele organice
14
1
0
4
23
147
           Se calculeaza scorul general:
           Hartie: (7*2)+(8*3)+(16*4)+(11*5)=157
           Plastic: (18*1)+(11*2)+(7*3)+(5*4)+(1*5)=86
           Sticla: (10*1)+(14*2)+(6*3)+(5*4)+(7*5)=111
           Fierul: (9*2)+(21*3)+(12*4)=129
           Substantele organice: (14*1)+(1*2)+(4*4)+(23*5)=147
           Din calculul scorului general – determinat ca o masura a produsului dintre numarul de ordine al preferintei si numarul corespunzator de optiuni – rezulta urmatoarea ordonare a materialelor in functie de poluarea lor (scorul cel mai mic va indica materialul cel mai poluant): Plastic – locul 1; Sticla – locul 2; Fierul – locul 3; Subst. Organice – locul 4; Hartia – locul 5.

Intrebarea 15:  Care este consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere?




           Modulul - frecventa maxima absoluta este inregistrata de al doilea motiv : contaminarea apelor, aerului, solului. Acest modul are valoarea 2 ceea ce inseamna ca in proportie de 54% contaminarea apelor, aerului, solului este considerata consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere.

Intrebarea 16:  Aveti cunoastinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer?





           
           
           Din analiza datelor rezulta ca numarul celor care nu au cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer (60% din cei 50 de subiecti intervievati) este mai mare decat a celor care sunt constienti de aceasta posibilitate.


           Repartizam frecventele obtinute mai sus in functie de caracteristica „ultima scoala absolvita”:





Estimarea parametrilor populatiei:

- Punctuala
q = 1 – p = 1- 0.40 = 0.60
p = 40%
q = 60%


- Cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z ?/2 = ?1,96
Marimea esantionului: n = 50



Cu o probabilitae de 95% garantez ca procentul celor care au cunostinta de sortarea gunoiului menajer se situeaza in intervalul [26.43%; 53.56%]


Intrebarea 17:  In ce masura va sunt cunoscute metodele de valorificare a gunoiului menajer?




           Din datele de mai sus se observa ca variantele „mare” si „nici mare/nici mica” au avut cea mai mare frecventa de raspunsuri (45% din cei 20 de subiecti care au raspuns la aceasta intrebare).







Intrebarea 18:  Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de dvs.?

Group $V18  metode
     (Value tabulated = 1)

                                                         Pct of  Pct of
Dichotomy label                         Name    Count  Responses  Cases

reciclarea hartiei                      V18.1      20     43.5    100.0
vinderea deseurilor metalice            V18.2      17     37.0     85.0
realizarea compostului                  V18.3       2      4.3     10.0
reutilizarea deseurilor in gospodarie   V18.4       5     10.9     25.0
alta                                    V18.5       2      4.3     10.0
                                              -------    -----    -----
                                Total responses    46    100.0    230.0

30 missing cases;  20 valid cases

           
           Din analiza datelor de mai sus se observa ca metoda cea mai cunoscuta de valorificare a gunoiului menajer este reciclarea hartiei (cu o frecventa de 20 persoane din tot atatea posibile), urmata de vinderea deseurilor metalice (cu o frecventa de 17 persoane care au ales aceasta varianta).

Intrebarea 19:  Ce material al gunoiului menajer l-ati valorificat cel mai mult?

           Din analiza datelor de mai sus rezulta ca materialul care este cel mai mult valorificat de subiectii intervievati este hartia (65% din totalul de 20 de persoane care au raspuns la aceasta intrebare).



Intrebarea 20:  Cum apreciati gradul de implicare al institutiilor publice de profil in activitatea de sortare a gunoiului menajer?




Scor=[(+3*5)+(+2*2)+(+1*8)+(-1*8)+(-2*18)+(-3*9)]/50=-0.88
           
           Observam ca respondentii au o parere pe ansamblu negativa despre gradul de implicare al institutiilor publice in activitatea de sortare a gunoiului menajer.


Intrebarea 21:  Cunoasteti faptul ca in curand sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie?











           Din analiza datelor de mai sus rezulta ca este mai mare numarul celor care nu cunosc ca sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie.Acestia reprezinta 58% din totalul de 50 de respondenti.


Intrebarea 22:  Precizati gradul in care considerati importanta introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii poluarii mediului?


           Se observa ca majoritatea respondentilor considera foarte importanta si importanta introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer.
           
           


           



           Repartizam frecventele obtinute in functie de caracteristica sex:

           Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca femeile acorda mai multa importanta introducerii obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii poluarii decat barbatii.






Intrebarea 23:  In ce masura sunteti de acord cu introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer?






Din analiza tabelelor rezulta camajoritatea subiectilor intervievati sunt de acord cu introducerea obligativitatii 
sortarii gunoiului menajer.



Estimarea parametrilor populatiei:
- cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z ?/2 = ?1,96
Marimea esantionului: n = 50





Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de acord al populatiei privind introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer este cuprins intre [3.96 ; 4.44].










Intrebarea 24:  Va rog sa va exprimati gradul dvs. de acord sau dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii:




           Din analiza datelor pentru prima afirmatie rezulta ca cea mai mare parte a respondentilor sunt de acord ca nivelul de educatie influenteaza decisiv interesul manifestat pentru sortarea gunoiului menajer.


           Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca majoritatea respondentilor (62% din cei 50 de subiecti) au ales varianta  „acord total” pentru afirmatia a doua, ceilalti 38% optand pentru varianta „acord”.





Intrebarea 25:  Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care o acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea gunoiului menajer:















           Voi calcula pentru fiecare aspect media pentru aprecierea importan?ei acordate fiec?rei caracteristici :
1. Reducerea poluarii mediului inconjurator:
           Din calculul mediei se observa ca brasovenii considera reducerea poluarii mediului inconjurator o caracteristica foarte importanta.
2. Reducerea cheltuielilor de salubrizare:
           Din calculul mediei se observa ca brasovenii considera reducerea cheltuielilor de salubrizare o caracteristica importanta.
3. Economisirea resurselor naturale:
           Deci respondentii considera economisirea resurselor naturale un aspect important.
4. Obtinerea de bani din valorificarea acestuia:
           Subiectii intervievati considera obtinerea de bani din valorificarea gunoiului menajer un aspect important.
Intrebarea 26:  In ce categorie de varsta va incadrati?

           
           Din analiza datelor de mai sus rezulta ca majoritatea respondentilor sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 46 si 55 de ani (14% din cei 50 de subiecti).

Intrebarea 27:  Ultima scoala absolvita de dvs. este:




           Din tabelul de mai sus rezulta ca majoritatea celor intervievati (34% din totalitatea respondentilor) au absolvit ultima data o scoala postliceala.

Intrebarea 28:  Ocupatia dvs. este:




           32% din respondenti au optat pentru varianta de raspuns „alta profesie” printre aceste alte profesii numarandu-se: consilier juridic, croitoreasa, tinichigiu, tamplar, informatician, sudor, vanzator, sofer, gardian public, paznic, reprezentant vanzari, instalator, etc.






Intrebarea 29:  Intre ce limite se incadreaza venitul dumneavoastra?






           Din analiza datelor de mai sus se observa ca majoritatea respondentilor (50% din totalul lor) au venituri cuprinse intre 2 mil. si 4 mil., iar 44% din ei au veniturile cuprinse intre 4 si 6 milioane.

Intrebarea 30:  Sexul interlocutorului:





           Se observa ca esantionul ales este destul de omogen din punct de vedere al distributiei pe sexe: 52% - masculin; 48% - feminin.
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           









Testarea ipotezelor:
Ipoteza 1:
             H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.
             H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.
Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 5:

Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral dreapta cu ipotezele:
H0: =30%
H1: >30%
Se accepta un nivel de semnificatie ?=0,05. Ca urmare valoarea teoretica a lui z=1,64.
Regula de decizie este: - acceptam H0 daca zobs. ?1,64
                                      - respingem H0 si acceptam H1 daca zobs.?1,64
Se estimeaza marimea abaterii standard: 
Se determina raportul critic:
zobs.<z? ==> se accepta ipoteza nula H0 : Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

Ipoteza 2:
H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.
H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul  menajer poate fi valorificat.

Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 16:

Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral stanga cu ipotezele:
H0: =50%
H1: >50%
Se accepta un nivel de semnificatie ?=0,05. Ca urmare valoarea teoretica a lui z=1,64.
Testam ipoteza nula prin utilizarea intervalului de incredere.
-z?*?p ? ? ? + z?*?p
=50%
p=

50-1,64*7,07 ? ? ? 50+1,64*7,07  ?  38,40 ? ? ? 61,59
zobs.=
-z? < zobs. < z? ==> Se accepta ipoteza nula H0:  Cel mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

Ipoteza 3:
H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 11:

Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral dreapta cu ipotezele:
H0: =60%
H1: >60%
Se accepta un nivel de semnificatie ?=0,05. Ca urmare valoarea teoretica a lui z=1,64.
Regula de decizie este: - acceptam H0 daca zobs. ?1,64
                                      - respingem H0 si acceptam H1 daca zobs.?1,64
Se estimeaza marimea abaterii standard: 
Se determina raportul critic:
zobs. > z?  ==> se respinge ipoteza nula H0 si se accepta ipoteza alternativa H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.


Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente

1.Voi testa diferenta dintre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.
Ho: Nu exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.
H1: Exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.

Masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer
Varsta
Total

Sub 45 ani
Peste 45 ani

Foarte mica masura 1
0
0
0
2
2
3
5
3
2
7
9
4
20
8
28
Foarte mare masura 5
1
7
8
Total
25
25
50







Raportul critic (RC) se compara cu z?/2 care are valoarea 1.96. RC<1.96 deci se accepta Ho: Nu exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.

2.Voi testa daca exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer

Ho: Nu exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer
H1: Exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer.

Intentionati in viitor sa va sortati gunoiul menajer?
Varsta

Sub 45 ani
Peste 45 ani
Nu
60%
47.82%
Da
40%
52.17%
Procent
40%
52.17%




RC>-1.96 se accepta Ho: Nu exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer.




Analiza legaturii dintre doua variabile

Ipoteza 4:
H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta semnificativa asupra   activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.
H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.
             Datorita faptului ca marimea mica a esantionului nu ne permite sa impartim subiectii in doua parti, voi face o testare univariata. Al doilea subesantion care ar trebui realizat il voi constitui dintr-o distribuite medie a valorilor.
Nivelul importan?ei
Varsta
TOTAL

Esantion real
Distributie medie

1(neimportanta)
0
10
10
2
0
10
10
3
12
10
22
4
27
10
37
5(foarte importanta)
11
10
21
TOTAL
50
50
100
           Utilizez testul Kolmogorov-Smirnov pentru testarea ipotezei (am în vedere o variabil? nominal?+variabil? ordinal?).
H0: Diferen?a maxim? dintre frecven?ele cumulate ale celor dou? grupuri este 0.
H1: Diferen?a maxim? dintre frecven?ele cumulate ale celor dou? grupuri este diferit? de 0
Regula de decizie: -  dac? Dcalc?D?, se accept? H0;
-  dac? Dcalc>D?, se accept? H1;
Dcalc= maxk[F1(k)-F2(k)]
n1= 50(subiectii din esantionul real);
n2=50(subiectii din distribuita medie);
Nivelul importan?ei
Varsta
    Esantion real         Distrib. medie

?F1-F2?

f. necum
f. cum
f. necum
f. cum

1(neimportanta)
0.000
0.000
0.200
0.200
0.200
2
0.000
0.000
0.200
0.400
0.400
3
0.240
0.240
0.200
0.600
0.360
4
0.540
0.780
0.200
0.800
0.020
5(foarte importanta)
0.220
1.000
0.200
1.000
0.000
Dcalc= 0,400
Pentru n=50 ?i un nivel de semnifica?ie de 0,05

Dcalc  > Dteoretic => se accepta ipoteza alternativa H1 : „Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.”

Ipoteza 5:
H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.
H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.
Voi folosi testul ?2  :


Eij = (total linia i)*(total coloana j)/(total general)
E11 = 2*48/50       = >  E11 = 1,92
E25 = 8*2/50         =>   E25 = 0,32
?2calc =            Oij - valoare observata      Eij - valoare asteptata
?2calc=2,704
Pentru un nivel de semnifica?ie de 0,05 ?i grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, ?2teoretic=9,49.
?2calc(=2,704) <  ?2teoretic (=9,49) => se accept? ipoteza nul?: „Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.”



Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula coeficientul de contingenta C:

unde: 
	C = coeficientul de contingen??
	?2 = valoarea calculat? a lui ?2 în cazul celor dou? variabile nominale
	n = m?rimea e?antionului 
Legatura care exista intre variabile este de intensitate slaba deoarece C=0.22.

Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina intensitatea legaturii:

Legatura care exista intre nivelul de educatie al populatiei si sortarea gunoiului menajer este o legatura slaba.




1. Legatura dintre sexul respondentului si sortarea gunoiului menajer.
Voi folosi testul ?2 pentru a afla daca exista vreo legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.
H0 : Nu exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.
H1 : Exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer
. 




?2calc =            Oij - valoare observata      Eij - valoare asteptata
?2calc=1.923
Pentru un nivel de semnifica?ie de 0,05 ?i grade de libertate (2-1)*(2-1)=1, ?2teoretic=3.84.
?2calc(=1.923) <  ?2teoretic (=3.84) => se accept? ipoteza nul?: „Nu exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.”



2. Legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.
Voi folosi testul ?2 pentru a afla daca exista vreo legatura intre varsta respondentilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.

H0 : Nu exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.
H1 : Exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.






?2calc =            Oij - valoare observata      Eij - valoare asteptata
?2calc=17.6
Pentru un nivel de semnifica?ie de 0,05 ?i grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, ?2teoretic=9.49.
?2calc(=17.6) >  ?2teoretic (=9.49) => se accept? ipoteza H1 :Exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.
Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula coeficientul de contingenta C:

unde: 
	C = coeficientul de contingen??
	?2 = valoarea calculat? a lui ?2 în cazul celor dou? variabile nominale
	n = m?rimea e?antionului 
Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece C=0.51.

In continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer in acelasi scop si anume de a vedea intensitatea legaturii dintre variabile.



Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece V=0.59

3. Legatura dintre caracteristica varsta si intentia de a-si sorta gunoiul menajer in viitor:
Voi folosi testul ?2 pentru a afla daca exista vreo legatura intre varsta si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.

H0 : Nu exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.
H1 : Exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.




?2calc =            Oij - valoare observata      Eij - valoare asteptata
?2calc=19.9
Pentru un nivel de semnifica?ie de 0,05 ?i grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, ?2teoretic=9.49.
?2calc(=19.9) >  ?2teoretic (=9.49) => se accept? ipoteza H1 : Exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.
Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina intensitatea legaturii:

Legatura care exista intre varsta si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor este o legatura medie.


In continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer in acelasi scop si anume de a vedea intensitatea legaturii dintre variabile.



Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece V=0.63

Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula si coeficientul de contingenta C:

Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie.


4.  H0 : Nu exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.
  H1 : Exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.

Realizam analiza variantei prin metoda Anova:


Se observa din tabel ca Fcalc.=0.7
Se afla valoarea critica a lui F din tabelul distributiei F avand in vedere nivelul de semnificatie stabilit, 0,05 si numarul gradelor de libertate pentru numarator (4) si pentru numitor (45), acesta fiind Ft=2.01
Deoarece Fcalc.< Ft rezulta ca se accepta ipoteza H0 : Nu exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.

  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Cap. 5 Concluzii
  
  
  
  
         In lucrarea de fata au fost studiate atitudinile,opiniile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer. In urma analizei datelor am observat ca respondentii isi sorteaza gunoiul menajer  in proportie de 4% , cel mai sortat material al gunoiului menajer fiind hartia. Sortarea gunoiului menajer este influentata de  nivelul de educatie. Varsta subiectilor nu influenteaza aceasta activitate.
         Din analiza datelor rezulta ca motivul principal pentru care nu se acorda importanta sortarii gunoiului menajer de catre populatia brasoveana este „dezinteresul” (68% din totalul de 50 de persoane intervievate), urmat indeaproape de „lipsa mijloacelor necesare” (62% din totalul de 50 de persoane intervievate). Alte persoane considera „lipsa educatiei” un motiv pentru neacordarea de importanta sortarii gunoiului menajer.
         Mai mult de jumatate din subiectii intervievati (56%) cunosc intr-o mare masura in ce consta sortarea gunoiului menajer.
         Din analiza datelor mai rezulta ca numarul celor care considera ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului este de 42 de persoane din totalul de respondenti, (adica 84% din totalul celor 50 de persoane).
         Se mai observa ca numarul celor care nu au cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer (60% din cei 50 de subiecti intervievati) este mai mare decat a celor care sunt constienti de aceasta posibilitate.
         Din analiza datelor mai rezulta ca este mai mare numarul celor care nu cunosc ca sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie.Acestia reprezinta 58% din totalul de 50 de respondenti.
           In incheiere sugerez populatiei brasovene sa se implice mai mult in activitatea sortarii gunoiului menajer, deoarece aceasta este o problema foarte importanta in zilele noastre. De asemenea sugerez si statului sa se implice mai mult atat in activitati de sortare directa a gunoiului menajer, cat si in activitati de informare a populatiei despre aceasta problema.












Universitatea Transilvania Brasov
Facultatea de Stiinte Economice
Sectia Marketing
Nr. Chestionar:_________
Data interviului:________
CHESTIONAR

             In vederea efectuarii unei cercetari pentru cunoasterea atitudinilor si opiniilor privind oportunitatea sortarii gunoiului menajer, a masurii in care populatia este interesata si se implica in activitatea de sortare a gunoiului menajer, va rugam sa aveti amabilitatea de a raspunde la urmatoarele intrebari.
             Raspunsurile dumneavoastra sunt foarte importante pentru reusita cercetarii si va asiguram ca vor ramane strict confidentiale!
             
             
             1. Considerati ca, in prezent, populatia Brasovului acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer?
             
             ____DA ; (treceti la intrebarea nr. 3)
              (1)                    
             
             ____NU ; 
              (2)
             
             
             2. Care sunt cateva motive, pentru care credeti ca cetatenii nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer, in zilele noastre?

? Dezinteres
? Nu au timp
? Nu au mijloacele necesare
? Altul (care anume?)…………

3. Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema sortarii gunoiului menajer?
______             ______              ______              ______              ______
Foarte            Importanta     nici importanta/       putin               neimportanta
Importanta                           nici neimportanta    importanta

(Marcati cu X una din treptele scalei ce corespunde opiniei dumneavoastra)

             4. In ce masura cunoasteti in ce consta sortarea gunoiului menajer? (Alegeti un nivel intre cele 2 limite, considerand egala distanta intre 2 intervale)
             
             Foarte mare           5          4          3          2          1          foarte mica
             5. Va sortati gunoiul menajer?
             
             ? DA
             ? NU (treceti la intrebarea nr. 8)


             6. Care este materialul din gunoiul menajer pe care il sortati cel mai des?
             
             ______         ______        ______        ______        ______         ______
             Hartia          Plasticul         Fierul          Sticla       Substantele       Altul
                                                                                            organice       (care anume)
             
             7. In ce masura considerati ca actiunea dvs de sortare a gunoiului menajer reduce nivelul de poluare?
             
             _____             _____               _____               _____               _____
             foarte               mare             nici mare/             mica                 foarte
             mare                                      nici mica                                        mica
             
             (treceti la intrebarea nr. 11)
             
             
             8. Care este motivul pentru care nu va sortati gunoiul menajer?
             
             ? Nu consider interesant acest gen de activitate
             ? Nu am timp
             ? Nu stiu despre ce este vorba
             ? Nu consider ca am o obligatie in acest sens
             ? Nu am mijloacele necesare
             ? Altul (care anume?).....................................
             
             
             9. In viitor intentionati sa va sortati gunoiul menajer?
             
             ? DA
             ? NU (treceti la intrebarea nr. 11)
             
             
             10. Care sunt motivele care v-au facut sa luati aceasta decizie?
             
             ? Sfaturile prietenilor
             ? Campaniile de informare intreprinse de mass – media
             ? Introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer
             ? Altul (care anume?).....................................................
             

             11. Considerati ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului inconjurator?
             
             ? DA (treceti la intrebarea nr. 13)
             ? NU

             12. De ce credeti ca nesortarea gunoiului menajer nu polueaza mediul?
             
             ? Materialele din gunoiul menajer nu sunt poluante
             ? Majoritatea materialelor din gunoiul menajer sunt biodegradabile
             ? Exista o buna organizare a colectarii si depozitarii deseurilor
             ? Altul (care anume?)........................
             (treceti la intrebarea nr. 16)

             13. Cat de periculoasa considerati ca este poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer? (Alegeti un nivel intre cele 2 limite, considerand egala distanta intre 2 intervale)
             
             Inofensiva       1          2         3          4         5       Foarte
                                                                                           periculoasa
             
             
             14. Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale gunoiului menajer in functie de gradul de poluare pe care credeti ca le au (se acorda cifra 1 materialului care credeti ca este cel mai poluant, cifra 2 celui de pe locul secund, s.a.m.d.):
             
             ____hartia
             ____plasticul
             ____sticla
             ____fierul
             ____substantele organice
             
             
             15. Care este consecinta cea  mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere?
             
             ? riscuri pentru sanatatea populatiei
             ? contaminarea apelor, aerului si solului
             ? mirosuri neplacute
             ? afectarea peisajelor
             ? alta(care anume?).................................

             16. Aveti cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer?
             
             ? DA
             ? NU (treceti la intrebarea nr. 20)
             17. In ce masura va sunt cunoscute metodele de valorificare a gunoiului menajer?
             ____                ____                ____                  ____                 ____
             foarte               mare             nici mare/             mica                 foarte
             mare                                      nici mica                                        mica

             18. Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de dvs.?
             (se vor alege variantele de raspuns corespunzatoare)
             
             ? reciclarea hartiei
             ? vinderea deseurilor metalice
             ? realizarea compostului din sunstantele organice
             ? reutilizarea deseurilor menajere in gospodarie
             ? alta(care anume?)...............................................


             19. Ce material al gunoiului menajer l-ati valorificat cel mai mult?
             
             ? hartie                    
             ? plastic                  
             ? sticla                    
             ? fier                       
             ? substante organice 
             ? materiale textile     

             20. Cum apreciati gradul de implicare al institutiilor publice de profil in activitatea de sortare a gunoiului menajer? (incercuiti o singura cifra)
             
             
+3
+2
+1
gradul de implicare al
institutiilor publice
-1
-2
-3


             21. Cunoasteti faptul ca in curand sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie?
             
             ? DA
             ? NU
             
             
             22. Precizati gradul in care considerati importanta introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii poluarii mediului?
             
______             ______              ______              ______              ______
Foarte            Importanta     nici importanta/       putin               neimportanta
Importanta                           nici neimportanta    importanta
             
             
             23. In ce masura sunteti de acord cu introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer?
             
                            Acord       5       4       3       2       1       Dezacord
                             total                                                        total
             
             
             24. Va rog sa va exprimati gradul dvs. de acord sau dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii (notati cu X una din cele 5 trepte ale scalei, de la fiecare afirmatie, care exprima opinia dvs.).
             
             ? Nivelul de educatie influenteaza decisiv interesul manifestat pentru sortarea gunoiului menajer.
             
______             ______              ______              ______              ______
             acord               acord            nici acord/            dezacord           dezacord
             total                                        nici dezacord                                    total
             
             ? O mai intensa informare a cetatenilor, de catre institutiile publice de profil, ar duce la o mai buna intelegere a importantei sortarii gunoiului menajer.
             
______             ______              ______              ______              ______
             acord               acord            nici acord/            dezacord           dezacord
             total                                        nici dezacord                                    total
             
             25. Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care o acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea gunoiului menajer:
             
             Aspecte                                            Foarte                                   Neimportant
                                                                   important

- reducerea poluarii mediului inconjurator             5              4          3          2            1
- reducerea cheltuielilor de salubrizare                   5              4          3          2            1
- economisirea resurselor naturale                          5              4          3          2            1
- obtinerea de bani din valorificarea acestuia         5              4          3          2            1

             
             
             26. In ce categorie de varsta va incadrati?
             
             ? 18 – 25 ani
             ? 26 – 35 ani
             ? 36 – 45 ani
             ? 46 – 55 ani
             ? peste 55 de ani
             

             27. Ultima scoala absolvita de dvs. este:
             
             ? scoala gimnaziala
             ? scoala profesionala
             ? liceul
             ? scoala postliceala
             ? facultate/postuniversitara
             
             28. Ocupatia dvs, este:
             
             ? inginer/ economist/ patron
             ? muncitor/ maistru
             ? functionar/ technician
             ? medic/ profesor
             ? elev/ student
             ? pensionar/ casnica
             ? alta profesie (care anume?)...........................
             
             29. Intre ce limite se incadreaza venitul dumneavoastra?
             
             ? sub 2.000.000 lei
             ? 2.000.000 – 4.000.000 lei
             ? 4.000.001 – 6.000.000 lei
             ? peste 6.000.001 lei
             
             30. Sexul interlocutorului:
             
             ? Masculin
             ? Feminin
             





??

??

??

??




55


